SUBIECTE TEORETICE PENTRU EXAMENUL LA FILOSOFIE
1. Specificul
filosofiei ca domeniu al cunoaşterii omului. Filosofia şi religia, arta, ştiinţa,
mitul.
2. Şcoala din Milet. Concepţiile filosofice şi reprezentanţii principali.
3. Heraclit din Efes. Învăţătura despre devenire.
4. Concepţiile filosofice ale lui Pitagora.
5. Şcoala eleaţilor. Învăţătura despre existenţă. Aporiile lui Zenon.
6. Şcoala atomistă: Democrit şi Leucip. Învăţătura despre atomi.
7. Concepţiile filosofice ale lui Anaxagora şi Empedocle.
8. Socrate - omul şi filosoful. Învăţătura despre morală.
9. Teoria ideilor la Platon. Caracteristica generală.
10. Teoria cunoaşterii la Platon. Caracteristica generală.
11. Conceptul de dragoste platonică. Treptele ascensiunii în perceperea frumosului.
12. Aristotel ca filosof şi savant al Lumii Antice. Învăţătura despre materie şi formă.
13. Filosofia perioadei eleniste: scepticismul, stoicismul, epicurienii.
14. Caracteristica generală a filosofiei Evului Mediu. Accente şi tendinţe.
15. Apologetica şi patristica. Caracteristica generală. Concepţiile filosofice ale lui Aureliu Augustin.
16. Problema universaliilor. Caracteristica generală şi reprezentanţi principali.
17. Concepţiile filosofice ale lui Toma d’Aquino. Probele existenţei lui Dumnezeu.
18. Elemente din filosofia şi cultura arabă medievală.
19. Caracterizare generală a Epocii Renaşterii. Direcţii şi personalităţi.
20. Concepţii social-politice din perioada Renaşterii: N. Machiavelli, T. Morrus, ... .
21. Controversa raţionalism-empirism. Caracterizare generală, reprezentanţii principali.
22. Concepţiile filosofice ale lui F. Bacon. Idolii cunoaşterii omeneşti.
23. Concepţiile filosofice ale lui R. Descartes. Metoda cunoaşterii.
24. Învățătura despre om la gânditorul francez Blaise Pascal.
25. Concepţiile filosofice ale lui D. Hume. Învăţătura despre cauzalitate.
26. Concepţiile filosofice ale gânditorului empirist J. Locke.
27. Filosofia luminilor în Franța: Voltaire, J. J. Rouseau, ... . Caracterizare generală.
28. Depăşirea unilateralităţii interpretării problemei cunoaşterii de către I. Kant.
29. Învăţătura despre morală la I. Kant. Imperativul categoric.
30. Caracteristica generală a filosofiei contemporane. Curente şi personalităţi.
31. Concepţiile filosofice ale lui A. Schopenhauer. Voinţa. Voluntarismul. Pesimismul.
32. Concepţiile filosofice ale lui F. Nietzsche. Voinţa de putere.
33. Marxismul ca orientare filosofică – caracterizare generală.
34. Orientări filosofice pricipale în contemporaneitate: pozitivismul, pragmatismul și existențialismul.
35. Concepţia despre cunoaştere la gânditorului român Lucian Blaga.
2. Şcoala din Milet. Concepţiile filosofice şi reprezentanţii principali.
3. Heraclit din Efes. Învăţătura despre devenire.
4. Concepţiile filosofice ale lui Pitagora.
5. Şcoala eleaţilor. Învăţătura despre existenţă. Aporiile lui Zenon.
6. Şcoala atomistă: Democrit şi Leucip. Învăţătura despre atomi.
7. Concepţiile filosofice ale lui Anaxagora şi Empedocle.
8. Socrate - omul şi filosoful. Învăţătura despre morală.
9. Teoria ideilor la Platon. Caracteristica generală.
10. Teoria cunoaşterii la Platon. Caracteristica generală.
11. Conceptul de dragoste platonică. Treptele ascensiunii în perceperea frumosului.
12. Aristotel ca filosof şi savant al Lumii Antice. Învăţătura despre materie şi formă.
13. Filosofia perioadei eleniste: scepticismul, stoicismul, epicurienii.
14. Caracteristica generală a filosofiei Evului Mediu. Accente şi tendinţe.
15. Apologetica şi patristica. Caracteristica generală. Concepţiile filosofice ale lui Aureliu Augustin.
16. Problema universaliilor. Caracteristica generală şi reprezentanţi principali.
17. Concepţiile filosofice ale lui Toma d’Aquino. Probele existenţei lui Dumnezeu.
18. Elemente din filosofia şi cultura arabă medievală.
19. Caracterizare generală a Epocii Renaşterii. Direcţii şi personalităţi.
20. Concepţii social-politice din perioada Renaşterii: N. Machiavelli, T. Morrus, ... .
21. Controversa raţionalism-empirism. Caracterizare generală, reprezentanţii principali.
22. Concepţiile filosofice ale lui F. Bacon. Idolii cunoaşterii omeneşti.
23. Concepţiile filosofice ale lui R. Descartes. Metoda cunoaşterii.
24. Învățătura despre om la gânditorul francez Blaise Pascal.
25. Concepţiile filosofice ale lui D. Hume. Învăţătura despre cauzalitate.
26. Concepţiile filosofice ale gânditorului empirist J. Locke.
27. Filosofia luminilor în Franța: Voltaire, J. J. Rouseau, ... . Caracterizare generală.
28. Depăşirea unilateralităţii interpretării problemei cunoaşterii de către I. Kant.
29. Învăţătura despre morală la I. Kant. Imperativul categoric.
30. Caracteristica generală a filosofiei contemporane. Curente şi personalităţi.
31. Concepţiile filosofice ale lui A. Schopenhauer. Voinţa. Voluntarismul. Pesimismul.
32. Concepţiile filosofice ale lui F. Nietzsche. Voinţa de putere.
33. Marxismul ca orientare filosofică – caracterizare generală.
34. Orientări filosofice pricipale în contemporaneitate: pozitivismul, pragmatismul și existențialismul.
35. Concepţia despre cunoaştere la gânditorului român Lucian Blaga.
SUBIECTE PRACTICE
1.
Comentaţi şi
interpretaţi următorul fragment: „Conceptele fără intuiţii sunt goale,
intuiţiile fără concepte sunt oarbe.” (I. Kant)
2. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Nihil est in intelectu quod non fuerit ante in sensu.” (Nu există nimic în intelect ce prealabil nu a existat în simţuri). (J. Locke)
3. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Nihil est in intelectu quod non fuerit in sensu exipe: nisi ipse intelectus. (Nu există nimic în intelect ce prealabil nu a existat în simţuri, cu excepţia intelectului însuşi). (G. W. Leibniz)
4. Comentaţi următoarea afirmaţie a gânditorului antic: „Ceea ce tinde să se separe, se uneşte, şi din tonurile cele mai diferite se compune cea mai frumoasă armonie şi totul se naşte din discordie.” (Heraclit)
5. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Omul este ceva ce trebuie depăşit. Ce aţi făcut voi ca să-l întreceţi? Toate fiinţele au creat până acum ceva deasupra lor şi voi vreţi să fiţi refluxul acestui mare flux şi să vă întoarceţi mai iute la animal decât să depăşiţi omul? Ce este maimuţa faţă de om? O batjocură şi o ruşine dureroasă. Tot aşa trebuie să fie omul pentru supraom: o batjocură sau o ruşine dureroasă.” (F. Nietzsche)
6. Explicaţi imperativul categoric kantian: „Acţionează în aşa fel încât maxima voinţei tale să poată servi oricând în acelaşi timp ca principiu al unei legiferări generale.” (I. Kant)
7. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Acţionează aşa ca să foloseşti umanitatea atât în persoana ta, cât şi în persoana oricui altuia, totdeauna în acelaşi timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc.” (I. Kant)
8. Comentaţi următorul fragment: „Numesc materie ceea ce nu are prin sine nici o existenţă determinată, nici o oarecare cantitate, nici una din celelalte categorii, care determină fiinţa”. (Aristotel)
9. Comentaţi următoarea afirmaţie a gânditorului român: Omul este „existenţă întru mister şi pentru revelare.” (L. Blaga)
10. Interpretaţi următorul fragment: „Fiindcă Fiinţa nu a devenit, ea este şi nepieritoare, întreagă, unică, nezdruncinată şi fără sfîrşit. Ea nu a fost şi nu va fi, deoarece ea există ca un tot, ca o unitate, încontinuu.” (Parmenide).
11. Comentaţi maxima socratică înscrisă pe templul de la Delfi: „Cunoaşte-te pe tine însuţi.”
12. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Drumul drept ce merge la cele erotice sau mijlocul de a fi călăuzit într-acolo este să începem prin a iubi frumuseţile de aici, după care să ne ridicăm până la iubirea frumosului suprem, păşind ca pe o scară toate treptele urcuşului acesta. Să trecem, adică, de la iubirea unui singur corp la iubirea a două; de la iubirea a două la iubirea tuturor celorlalte. Să ne ridicăm apoi de la corpuri la preocupările frumoase, de la preocupări la ştiinţele frumoase, până ce ajungem în sfârşit să ne reculegem din diferitele ştiinţe şi să ne concentrăm într-una singură, care este de fapt însăşi ştiinţa Frumosului, ştiinţă prin care ajungem să cunoaştem frumuseţea în sine, aşa cum e.” (Platon. Banchetul)
13. Interpretaţi următorul fragment: „Efortul identificîndu-se cu actul conștiinței se numeste vointă. Orice impiedică voința se numește durere. Orice permite voinței să-și atingă scopul se numește plăcere. Voința insăși concretizează mai slab sau mai pregnant durerea și plăcerea. Satisfacția este repede depășită dînd naștere unei noi necesități, unei noi dureri și tot așa ... „ (A. Schopenhauer).
15. Comentaţi şi analizaţi următorul enunţ: „Scopul scuză mijloacele.” (N. Machiavelli)
16. Comentaţi afirmaţia gânditorului antic: „Omul este măsura tuturor lucrurilor, a celor ce există în ce fel există; a celor ce nu există în ce fel nu există.” (Protagora)
17. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „În vremurile grele, cunoaşterea ştiinţifică nu mă va mângâia pentru neştiinţa mea într-ale vieţii, dar cunoaşterea celor ale vieţii mă va mângâia întotdeauna pentru necunoaşterea ştiinţelor.” (B. Pascal)
18. Comentaţi următorul enunţ: „Nu există libertate decât în situație și nu există situație decât prin libertate”. (J. P. Sartre)
19. Comentaţi şi analizaţi următorul enunţ: „Existența precede esența.” (J. P. Sartre)
2. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Nihil est in intelectu quod non fuerit ante in sensu.” (Nu există nimic în intelect ce prealabil nu a existat în simţuri). (J. Locke)
3. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Nihil est in intelectu quod non fuerit in sensu exipe: nisi ipse intelectus. (Nu există nimic în intelect ce prealabil nu a existat în simţuri, cu excepţia intelectului însuşi). (G. W. Leibniz)
4. Comentaţi următoarea afirmaţie a gânditorului antic: „Ceea ce tinde să se separe, se uneşte, şi din tonurile cele mai diferite se compune cea mai frumoasă armonie şi totul se naşte din discordie.” (Heraclit)
5. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Omul este ceva ce trebuie depăşit. Ce aţi făcut voi ca să-l întreceţi? Toate fiinţele au creat până acum ceva deasupra lor şi voi vreţi să fiţi refluxul acestui mare flux şi să vă întoarceţi mai iute la animal decât să depăşiţi omul? Ce este maimuţa faţă de om? O batjocură şi o ruşine dureroasă. Tot aşa trebuie să fie omul pentru supraom: o batjocură sau o ruşine dureroasă.” (F. Nietzsche)
6. Explicaţi imperativul categoric kantian: „Acţionează în aşa fel încât maxima voinţei tale să poată servi oricând în acelaşi timp ca principiu al unei legiferări generale.” (I. Kant)
7. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Acţionează aşa ca să foloseşti umanitatea atât în persoana ta, cât şi în persoana oricui altuia, totdeauna în acelaşi timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc.” (I. Kant)
8. Comentaţi următorul fragment: „Numesc materie ceea ce nu are prin sine nici o existenţă determinată, nici o oarecare cantitate, nici una din celelalte categorii, care determină fiinţa”. (Aristotel)
9. Comentaţi următoarea afirmaţie a gânditorului român: Omul este „existenţă întru mister şi pentru revelare.” (L. Blaga)
10. Interpretaţi următorul fragment: „Fiindcă Fiinţa nu a devenit, ea este şi nepieritoare, întreagă, unică, nezdruncinată şi fără sfîrşit. Ea nu a fost şi nu va fi, deoarece ea există ca un tot, ca o unitate, încontinuu.” (Parmenide).
11. Comentaţi maxima socratică înscrisă pe templul de la Delfi: „Cunoaşte-te pe tine însuţi.”
12. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Drumul drept ce merge la cele erotice sau mijlocul de a fi călăuzit într-acolo este să începem prin a iubi frumuseţile de aici, după care să ne ridicăm până la iubirea frumosului suprem, păşind ca pe o scară toate treptele urcuşului acesta. Să trecem, adică, de la iubirea unui singur corp la iubirea a două; de la iubirea a două la iubirea tuturor celorlalte. Să ne ridicăm apoi de la corpuri la preocupările frumoase, de la preocupări la ştiinţele frumoase, până ce ajungem în sfârşit să ne reculegem din diferitele ştiinţe şi să ne concentrăm într-una singură, care este de fapt însăşi ştiinţa Frumosului, ştiinţă prin care ajungem să cunoaştem frumuseţea în sine, aşa cum e.” (Platon. Banchetul)
13. Interpretaţi următorul fragment: „Efortul identificîndu-se cu actul conștiinței se numeste vointă. Orice impiedică voința se numește durere. Orice permite voinței să-și atingă scopul se numește plăcere. Voința insăși concretizează mai slab sau mai pregnant durerea și plăcerea. Satisfacția este repede depășită dînd naștere unei noi necesități, unei noi dureri și tot așa ... „ (A. Schopenhauer).
15. Comentaţi şi analizaţi următorul enunţ: „Scopul scuză mijloacele.” (N. Machiavelli)
16. Comentaţi afirmaţia gânditorului antic: „Omul este măsura tuturor lucrurilor, a celor ce există în ce fel există; a celor ce nu există în ce fel nu există.” (Protagora)
17. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „În vremurile grele, cunoaşterea ştiinţifică nu mă va mângâia pentru neştiinţa mea într-ale vieţii, dar cunoaşterea celor ale vieţii mă va mângâia întotdeauna pentru necunoaşterea ştiinţelor.” (B. Pascal)
18. Comentaţi următorul enunţ: „Nu există libertate decât în situație și nu există situație decât prin libertate”. (J. P. Sartre)
19. Comentaţi şi analizaţi următorul enunţ: „Existența precede esența.” (J. P. Sartre)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu